Ler la 10 mii!

Si am tot zis ca scriu. Si am atatea idei, ca uneori ma enervez de cate-s de multe.
In urma acestui Craciun, am inceput sa ascult hip hop. (acum vin reactiile de genul "vaaaaaaaai cataaaaaaa!"). Si sa stiti ca imi place. Intr-un fel niciodata nu m-a deranjat genul asta de muzica deoarece am mai trecut prin faze hip-hoapice, dar acum m-a palit putin mai tare. Aceasta noua orientare a mea se datoreaza modelului nostru national crestin. Ei? Nu v-ati prins? Nu ma, nu e Becali; si nici Vadim. Hai, stiu ca te gandesti la el, dar te amuza prea tare gandul ca ai putea avea dreptate.
Vorbim despre magnificul, talentatul, sensibilul, celebrul...Stefaaaaaaaaaan Hruscaaa!!!
Hm? Pe asta ai prevazut-o? Poate ca da, poate ca nu. Ideea este ca pe mine Craciunul asta, personajul in cauza efectiv m-a scos din minti.
Problema in sine isi are originile inca din copilaria mea cea verde si frumoasa, cand asteptam cu frica intrebarea invatatoarei dinaintea serbarii de Craciun "Ei, copii, cine aduce anul asta caseta cu Hrusca sa punem colinde la inceput si la sfarsit?" Si ceea ce mi se parea de o imbecilitate notorie era ca de fiecare data se gasea cate un tampit lingau sa duca o caseta cu Hrusca! Si mai dragut era ca pentru serbare, noi repetam colindele dupa caseta (adica magnificul, talentatul, sensibilul..etc canta, iar noi ne holbam ca porcu` la schiuri la casetofonu` ala), iar invatatoarei noastre i se parea ca o cantare mai angelica decat a noastra nu gasesti nicaieri. Ce sa mai pui, ca la sfarsitul serbarii, tanti invatatoarea multumea din suflet familiei care s-a sacrificat si a renuntat la caseta cu magnificul, talentatul..etc pentru cateva ore.
Apoi vin vizitele de Craciun unde pe langa discutiile(mai mult tipetele) oamenilor care se bucurau din plin de magia sarbatorilor, se gasea de fiecare data unu` care sa-ntrebe. "Mai, da niste Hrusca nu pui si tu?"
Anul acesta am fost cu colindul alaturi de cativa prieteni la mai multe persoane. Imi dati voie sa jur ca in 90% din locurile in care am colindat, rasunau macar doua boxe de minunatul "Leru-i ler?"
Si ca tot veni vorba... Ce-i frate "Leru`" asta? Ca eu am sa mor proasta si n-am sa stiu in veci si-n pururi ce-a fost ala "ler". Pe bune acum. E frustrant. Urmaream odata un stand up comedy, si spunea tipul respectiv ca romanul e atat de prost, incat inghite toate rahaturile astea fara a se intreba daca nu cumva a trecut data expirarii; si ca acest element, LERUL, ar putea fi absolut orice, iar noi am crede si am cumpara cat mai mult ler ca sa avem in casa de sarbatori. Ca doar na, "leru`i ler!". M-am gandit ca noi, ca niste cetateni model ce suntem, ar trebui sa il convingem pe nenea Hrusca sa-si breveteze inventia, odata ce gaseste un obiect definitoriu pentru acest element.
Voi va dati seama ca acest magnific, talentat..etc are succes doar de Craciun? Ca in restul anului nu-l baga nimeni in seama? Oare care-o fi tactica de marketing? Aceeasi ca la Fuego? Ca nici el nu e departe cu "Impodobeste mama (si aici imi place mai mult varianta celor de la Fara Zahar)gardu`." Ma gandesc ca oamenii astia, muncesc de sarbatori de-si dau duhul, (de sarbatori e impropriu spus caci, concertele de Craciun incep de prin octombrie) si apoi tot anul huzuresc. De fapt nu. Sunt rea. Ei tot anul repeta colinde. Aceleasi. Aceleasi de acum 50 de ani. SI CUM PUII MEI SA NU TE SATURI?


Mai jos, colindul meu preferat. Respect Ada Milea!



Ada Milea - Colind
Asculta mai multe audio Muzica

1 comentarii:

Corina Says:
4 ianuarie 2010 la 09:18

Exact asta mă întrebam şi eu acum câteva zile cu nişte oameni: ce Dumnezeului e lerul, mon frère?? Se vinde la kilogram sau cum?